Navigând după Terroir: Crama Rotenberg

Am spus că voi încerca să prezint eforturile cramelor românești în ceea ce privește producerea unor vinuri care să reflecte o anumită specificitate din punctul de vedere al soiului, climei, solului și ale comunității respective. Să reflecte un mod particular de a face vin.
Prima cramă prezentată este Crama Rotenberg din cel puțin două motive: are o suprafață mică, ce este împărțită în trei plaiuri fiind deci mai predispusă producerii unor vinuri particulare; este prima crama( după câte știu eu) care a asumat deschis că face un vin de terroir prin producerea Emeritus-ului. Al doilea vin asumat ca fiind de terroir, Notorious, a fost lansat zilele trecute la Goodwine. Neasumarea deschisă a producerii unor vinuri denumite ca fiind de terroir nu înseamnă că nu există alți producători foarte interesați de specificitate, doar că Rotenberg și-a asumat un risc prin aceste declarații.
Informațiile prezentate nu vor fi axate pe vinuri, etichete, ci vor fi informații de nivel general, care după părerea mea pot da o idee despre cum se face vinul la Rotenberg din perspectiva specificității. Ele sunt informații preluate din surse secundare-situl Cramei, interviuri, intervenții pe bloguri, deorece dl.Rotenberg nu a putut fi contactat în această perioadă. De către mine, desigur. Cu alte cuvinte, ideea de avea un dialog nu a putut fi pusă în practic, ducând postarea către schematism și informații limitate. Dar să le vedem și așa

Rotenberg deține între Ceptura și Fântănele 25 de hectare plantate cu viță de vie, veche de 25 de ani. Aceste 25 de hectare au fost cumpărate de la mici proprietari în mod succesiv și formează trei plaiuri: Steluș, Jugaurus și Valea Oancei, pe care este plantat în special Merlot.
Solul este, conform site-ului, bogat în argile silicioase (montmorillonit si smectit) iar condițiile climatice sunt foarte similare cu cele din Pomerol și Saint Emillion.
Strugurii sunt culeși și apoi fermentați separat pe plaiuri, fiecărui plai fiindu-i aleasă drojdia optimă. Cele 2 beciuri care alcătuiesc Crama sunt suprapuse și permit un flux tehnologic gravitațional în care vinul nu este filtrat de pompe. Deci filtrarea mecanică este evitată și întreg procesul păstrează o intervenție a omului și a mașinii cât se poate de limitată. Butoaiele sunt selectate și apoi arse în adâncime, într-un mod propriu și care să dea vinului o anumită amprentă.
Deoarece nu a folosit fonduri SAPARD sau altele de acest tip, Crama nu are o anumită cantitate de struguri pe care trebuie să o producă. De asemenea, nu a fost obligată să se tehnologizeze într-un mod standard. Aceste lucruri fac producerea unot vinuri particulare mai ușoară. Cel puțin teoretic.
Conform dl.Rotenberg, primul vin denumit de terroir, anume Emeritus a fost creat în modul următor. Pentru Emeritus, am folosit aceleași butoaie din care s-a născut Merlot-ul 2006, deci butoaie care au influențat mai puțin vinul. Evident, și perioada de baricare este alta. În ceea ce privește variațiile de conditii de la un an la altul, am compensat adaugând 15% merlot nebaricat din 2008. Astringența este destul puternică încă, însă fructul exploziv provoacă salivație și echilibrează bine senzațiile. Provine din plaiul Steluș și are o volatilitate ridicată la început, lucru pentru care se recomandă o aerare de o oră.
Al doilea vin care conform dl.Rotenberg este de terroir, este Notorious, vin lansat acum câteva zile. Acesta provine din plaiul Jugaurus, a fost fermentat 5 săptamâni pe boască și sâmburi și apoi maturat 18 luni în butoaie noi de gorun românesc.
În lipsa unui dialog direct, putem spune cum este privit vinul de terroir și terroir-ul în general la Cramele Rotenberg? Din informațiile folosite, viziunea dl.Rotenberg este arondată minimei intervenței umane, modului în care se face baricarea și provenienței strugurilor. Să fie suficient?

12 Responses to Navigând după Terroir: Crama Rotenberg

  1. Razvan Jurca

    Felicitări, domnule!

    Din nou un material excepțional, pe care-l citesc ca un învățăcel. Mulțumesc!

  2. nu stiu cat de exceptional e, dar stiu ca eu trebuie sa iti multumesc!

  3. George Mitea

    Buna idee, doar ca n-as exagera cu terroir-ul care e un termen mult subtiat in lumea enzimelor, taninilor adaugati, etc. Sigur e interesant de stiut exact pe ce deal se produce un vin si ce caracteristici specifice are locul, dar in afara de vreo doua crame nu cred sa gasesti prea multe vinuri de terrior in tarisoara noastra. Mult succes totusi:)

  4. se exagereaza, nu zic nu, dar tot ma intereseaza.si exagerarea spune ceva.
    daca aplicam riguros o definitie serioasa, sunt convins ca nu gasim multe crame care sa faca asa vinuri. dar, din nou-ma intereseaza mai mult viziunea si munca lor in directia asta. daca este, normal
    multumesc

  5. O postare echilibrata si interesanta. Ce nu inteleg insa e riscul pe care si l-au asumat Cramele Rotenberg prin declaratia ca Emeritus e un vin de terroir. Eu unul cred ca dimpotriva, nu au decat de castigat (mai ales tinand cont de numarul mic de sticle).

  6. multumesc.
    ceea ce voiam sa zic cu riscul e ca atunci cand spui-fac un vin de terroir-poti castiga notorietate pe de-o parte. dar pe de alta parte,anumiti consumatori, presa, critici,etc pot fi mult mai atenti si mai critici. in asta consta “riscul” de care vorbeam.

  7. eu nu am baut nici Emeritus nici Notorious, dar sunt sigur ca atunci cand o sa le incerc o sa fiu mai atent/exigent, decat as fi daca as bea un Menestrel.

  8. Mihail Rotenberg

    Draga Ionut,
    Prins cu multe treburi (am lipsit aproape 3 luni din Romania) nu am apucat sa-ti raspund la intrebari. Te rog accepta tardivele mele scuze. Cu toate acestea, materialul a iesit exceptional de corect. Nu stiu care e formatia ta de baza, dar banuiesc stiintele exacte ca facand parte din ea.
    Acum la oile noastre: este incredibil cum vinurile de pe diverse “plaiuri” departate la putine sute de metri unele de altele sunt atat de diferite. Banuiesc ca inafara de sol are si clona strugurelui o mare influenta. La aproape 60 de ani citi numar eu, nu mai ai timpul sa faci experimente care dureaza cel putin 5 ani si dupa aceea sa tragi concluzii operative pentru inca 5 ani. Ideea e sa iei cele 3 clone si sa le plantezi oe toate pe toate plaiurile in mici parcele experimentale. Vinurile obtinute astfel (9 la numar)ar putea fi analizate ptr a vedea care influenta e predominanta : a clonei sau a solului/pozitiei.
    O singura coretare: cred intr-o maxima interventie umana (vinul trebuie gustat continuu si la nevoie intervenit cu albus de oua sau bentonita, sau extracte din peretele celulelor de drojdie,sau enzime) si o minima interventie mecanica si/sau automata (cu toate ca la baza am facut automatica si calculatoare ;0)

  9. multumesc pentru cuvinte si completari dl. Rotenberg,
    exprimarea mea in legatura cu interventia umana asupra vinului poate nu a fost cea potrivita pentru ce voiam sa spun. stiti pe cineva in Romania care a facut experimente de acest gen? adica a corelat clonele/pozitia cu rezultatul si apoi a decis strategic?
    in legatura cu formatia mea, e partial adevarat. sunt drd. in stiinte politice dar am lucrat 3 ani in statistica/esantionare.

  10. Mihail Rotenberg

    1. nimeni nu e perfect ( ;)> )
    2. nu cunosc caci sunt un diletant. imi inchipui ca pe la institutele gen valea calugareasca se faceau astfel de experimente care sunt la mintea cocosului.

  11. Pingback: Rotenberg-ul vechi si nou « Cuvinte despre vinuri baute si incercate

  12. Pingback: Merlot vs Merlot « Cuvinte despre vinuri baute si incercate

Leave a Reply

Your email address will not be published.