Domeniile Dealu Mare Urlati, game si etichete

Revin cu un post despre Domeniile Dealu Mare  pentru că în urma discuțiilor cu Alex Marinescu directorul de vânzări al Cramei -mi-am făcut o idee despre odiseea loturilor si a etichetelor, plus că am re – degustat câteva din vinurile în discuție. Din spusele domniei sale rezultă că Domeniile Dealu Mare Urlați trec prin momente delicate mai ales în ceea ce privește logistica pentru gamele inferioare.  Având din punctul meu de vedere prea multe soiuri/game și avand dificultăți financiare/logistice, Crama controlează limitat ceea ce iese pe piață.  Vinul stă în tancuri și se îmbuteliază, intrând în diverse cupaje, în funcție de evoluția vânzărilor, dar rigoarea etichetării este aproape inexistentă. Doar la vinurile din gamele superioare  se investește în etichete la zi, pentru celelalte trebuie să ne mulțumim cu cele generice. Pe scurt, Crama nu are mijloacele necesare administrării întregului portofoliu la un nivel ridicat.  Acum să vedem cum s-au prezentat cele cinci vinuri trimise pentru degustare.

 Fetească Neagră– România Pitorească, demisec, 12.5% alcool – culoare transparentă, nas de doagă și alcool volatil; gustativ- note de mure, căpșuni și prune,  pe  un corp foarte  light, fără istoric.

Fetească Neagră  La Origine, sec,  14% alcool – nas de prune crude plus  vanilie ( probabil chipsuit) , corp destul de light,  cu note vanilie, prune coapte;  alcool este destul de bine integrat ; post gust scurt cu  note lactate și prune verzi;

Fetească Neagră Paganus 2011, sec 14 % alcool , nas de bomboane cip, corp mediu, acool neintegrat, note mure, coacăze; post gust scurt,  mi-a făcut impresia unui vin forțat și deși era cel mai promițător, a fost o dezamăgire.

 Cabernet Sauvignon Rose, La Origine, demisec 13% alcool;  nas discret de fructe de pădure, corp mediu cu note de alune, cireșe; aciditatea ridicată , îl face proaspat;

Sauvignon Blanc, La Origine, sec 13% alcool, culoare pală, discretă; nas foarte citric , grapefruit dominant; aciditate ridicată îl face fresh, note de  pere, citrice, o notă onctuoasa, alcool foarte bine integrat.

Remarc Sauvignon Blanc-ul, bun la 20 de lei și  Feteasca Neagră Paganus 2011, slabă la 35 de lei ( cred că atât costă).

Feteasca Neagra 2011 Cotul Dunarii, Crama Voievodului

photo

 

Am fost curios să încerc cea mai sudică Fetească Neagră produsă în România, mai ales dupa impresiile pozitive lăsate de vinurile albe de la Crama Voievodului printre colegii de blogosferă.

Feteasca Neagră Cotul Dunarii are doar 12 %  alcool,  lucru destul de rar întâlnit în ultimul timp la vinurile românești care tind să un aibă un nivel de alcool ridicat.  La Feteasca Neagră, capricioasă cum o știm, nivelul de alcool ridicat produce dezechilibre mai ușor sesizabile decât de exemplu în cazul Merlot-ului.

 Feteasca Neagră Cotul Dunarii, costă 20 de lei și este un vin demisec.

Nas de căpșuni; Corpolență foarte light, din nou note de căpșuni și fructe de pădure crude; fără consistență sau amplitudine; după 1 h, aruncă note interesante de prune afumate, dar nu salvează impresia de FN mult prea light pentru gustul meu.

 Ca o concluzie, o Fetească Neagră  mult prea subțiratică, pe care nu aș mai da 20 de lei dar aș încerca variantele noi-2012 de exemplu, sperând că prunele afumate vor fi însoțite și de o structură.

P.S sigla preluată de pe blogul producătorului.

Domeniile Dealu Mare Urlați sau Feteasca Neagră ratată

Despre Domeniile Dealu Mare Urlati  și Feteasca Neagră produsă și comercializată sub diverse game: Romania Pitorească, Casa Domnească și Paganus, am scris în câteva rânduri în trecut. De curând am încercat din nou câteva vinuri și acest post este generat de ceea ce am găsit în sticle.

Domeniile Dealu Mare Urlați îmbuteliază Fetească Neagră în patru game, la diverse paliere de preț. Romania Pitorească a suscitat interes acum ceva timp și se vinde la aproximativ 10 lei, Casa Domnească se vinde la 12-14 lei, La Origine cu aproximativ 26  de lei iar Paganus cu  35 de lei. Dintre aceastea doar Paganus are anul trecut anul recoltei , și anume  2007. Este vorba deci despre recolta care a generat prima versiune, despre care Rareș Marinescu vorbea aici. După spusele domniei sale, au fost produși/descoperiți  10.000 de litri. Pentru mine e ceva neclar în această poveste: Crama Domeniile Dealu Mare vinde cei 10.000 de litri de circa 5 ani și totuși nu termină acel stoc? Mai mult, Crama îmbuteliază regulat Feteasca Neagră Paganus menționând recolta 2007, iar după cum reiese din postarile altor bloggeri,  este diferită față de varianta inițială. Rezultă că ori Rareș Marinescu nu a găsită toată cantitatea ori că producătorul lungește povestea Paganus comercializând vin din alte recolte sub umbrela 2007.

Gama Casa Domneasca mi-a făcut o impresie foarte bună în trecut, și am încerat-o în două rânduri în ultimul timp. Nu știu anul recoltei, nu e menționat. Prima data a fost bună, mai prietenoasă decât o știam, dar tipică și corectă la 15 lei. O doua oară nu stiu ce a fost, dar am aruncat-o rapid, nu se putea bea.

Am trecut la gama La Origine, care se vinde la aprox. 30 de lei, acum o săptămână cumpărată cu 26 de lei în Auchan. Fără an de recoltă, 14% alcool, pe eticheta scrie că a stat la baza cupajului Incantation. A mers rapid în chiuvetă, fiind cel mai acru vin îmbuteliat  pe care l-am băut ever. Din pacate nu am disponibilitatea lui Dan, dar ar merita o campanie din care să rezulte retragerea acestor sticle.

Pentru mine, Domeniile Dealu Mare Urlați este un no go cel puțin la Fetească Neagră.

Crepuscul 2011, Liliac Winery

 

 

Verkostungen1_1-220x146Cupajul roșu –Fetească Neagră  și Merlot, al celor de la crama Liliac ( de unde am preluat și fotografia alăturată)  este făcut special pentru Mega Image, are 14.5 alcool, sec cu IG Dealurile Transilvaniei  și costă 35 de lei.

Eram destul de curios fiind primul vin de la crama Liliac pe care l-am încercat.

Nas încarcat, arome de vișine, prune coapte, alcool și ciocolată.

Corpolent,  extractiv, note de prune coapte, vișine, miez de pâine, migdale, alcool mult ieșit din corp; plus cafea și ciocolată. 

Dupa ce ia un pic de aer, degajă note lactate și tutun.

Post gust lung, vișine și din nou alcoolul care îl strică. Facut în stil new world, concentrat, alcool în exces, neintegrat. Bun la 35 de lei, mai ales dacă nu stați lângă foc deschis.

Byzantium Rosso di Valachia 2009, Halewood

 

Vorbim din nou despre Rosso di Valachia, de data aceasta despre varianta din IMG20120608102811_22009, foarte diferita  fata de 2011, avand  in componenta Feteasca Neagra, Pinot si Merlot, alcool  13.5%.

Nas complex de smochine, vanilie, coacaze si mure.

Gust plin dar parca sub ceea ce anunta  nasul.   Note de fructe rosii, prune coapte, vanilie si smochine, structureaza vinul care nu mi se pare inchegat suficient  in ciuda evidentei bogatii aromatice. Ramane un vin  bun la 30 de RON, din singura gama low cost a celor de la Halewood, care are ceva de oferit.