Tag Archives: crame

Componente ale terroir-ului: altitudinea

După o bună perioadă de timp, revin cu o postare despre componentele terroir-ului. Vă reamintesc că ele sunt preluate de pe www.wineislove.it și sunt scrise de Franco Giacosa.

Altitudinea unei podgorii față de nivelul mării are o mare importanță pentru creșterea viței și pentru calitatea strugurilor obținuți. Este un factor de climă care acționează asupra nivelului de producție și al maturării strugurilor. În general se consideră că la fiecare creștere cu 170 de m corespunde o diminuare a temperaturii cu 1 grad Celsius.
Există o altitudine maximă-în strânsă corelație cu latitudinea și poziția viei-după care nu mai este posibilă cultivarea viței de vie. De exemplu, la o altitudine de 300 de m este dificil să cultivi viță de vie în Ungaria dar posibil în Languedoc la 800/600, la 1300 lângă Etna și la 3500 în Anzi. Gradul de maturare, acumularea de zahăr, variază serios de la o altitudine la alta, considerându-se că la fiecare creștere cu 100 de m scade cu o unitate acumularea de zahăr. Diferențele de altitudine au mare importanță deoarece au impact și asupra patrimoniului aromatic al vinului: coloratura, tanini, aciditate, ph-ul și asupra altor componente ale strugurelui. De aici derivă caracteristicile diferite ale vinurilor provenite din diverse zone, la diverse altitudini,care au de exemplu prospețime și lejeritate și nu intensitate de culoare, de corp, aciditate, alcool, structură,etc.

Convingerea conform căreia vița de vie crește mai bine pe coline este foarte veche, dar astăzi progresele din agricultură și apariția clonelor selecționate fac posibilă cultivarea și în zone nu foarte înalte, aflate la puțini m deasupra mării-de exemplu Pommerol.
Având în vedere aceste lucruri, ceea ce afirma acum mulți ani Denis Dubourdieu-cele mai de calitate producții se obțin la altitudini apropiate de limita fiecărui soi-pare foarte corect astăzi. Când suntem la limita altitudinii dar în perioada de vară/toamnă sunt multe precipitații și temperatura scade, se riscă să nu se ajungă la un grad optim de maturare a strugurilor, care acumulează prea multă aciditate, puțină culoare și tanini verzi și astringenți. Când însă clima e favorabilă, la altitudine mare se obțin struguri excelenți care dau vinuri echilibrate, fine, longevive.
Un bun exemplu cred că este Castello d’Albola in Radda in Chianti, unde Sangiovese este cultivat până la 600 de m altitudine, pe terenuri cu rocă, expuse spre sud-unde în fiecare an se culege la sfârșitul lui octombrie-începutul lui noiembrie.
Aici se obține Chianti di Albola un vin elegant care nu are o culoare impenetrabilă, o corpolență masivă dar are o consistență și prospețime plăcute. În mod normal nu sunt vinuri de competiție și nu obțin un puctaj mare dar la masă oferă o calitate de necontestat. Dar poate că și criticii încep să dea atenție vinurilor care exprimă finețe nu forță, Chianti di Albola 2007 fiind al 43 lea în Top 100 al Wine Spectator.

http://www.youtube.com/watch?v=wrVaGWYjPP0

Navigând după terroir: Viticola Corcova

Astăzi vom discuta despre Viticola Corcova, o cramă destul de nouă în peisajul viticol românesc. Informațiile sunt oferite de dl. Laurent Pfeffer, directorul tehnic al acestei Crame, căruia îi mulțumesc pentru amabilitate.
Compania Viticola Corcova a fost înființată în anul 2005, când mai rămăseseră doar 18 hectare dintre cele 470 de hectare de viță de vie pe care le-a deținut IAS-ul Corcova. Cramele, construite de prințul Anton Bibescu la începutul secolului al XX-lea, au fost refăcute în perioada 2008-2009.

Podgorii

Viile noastre sunt în comuna Corcova-Mehedinți, unde avem 40 ha în satul Jirov și 14 ha în satul Corcova.

La Jirov, plantația este pe o coastă cu expoziția sudică, rândurile sunt instalate perpendicular pe curbele de nivel, în așa fel încât strugurii să aibă soarele toată ziua.
Solul e unul brun, puțin acid.
Densitatea plantației este între 5555 și 6170 butuci / ha.
Aici sunt plantate :15 ha de Cabernet Sauvignon, pus în 2006 și 2007; 6 ha de Merlot plantat în 2006 și 2007; 4,5 ha de Syrah plantat în 2007; 2 ha de Fetească Neagră din 2009; 2 ha de Pinot Noir plantat în 2007; 9 ha de Chardonnay din 2006 și 2007 și 1.5 ha de Muscat Ottonel din 2007.
La Corcova, solul e un luvisol redoxic.
Avem : 7 ha de Syrah, plantat în 2010 – densitate 6170/h; 5 ha de Sauvignon din 2010- 5555 /ha; 2 ha de Fetească Neagră din 2010- 6170/ha.
La soiurile roșii, lăsăm iarba pe rând deoarece solul e destul de bogat și iarba face concurență la vie, producând struguri mai colorați, concentrați și mai puține boli în vie.
Nu mai folosim erbicid, pentru dezvoltarea ecosistemului vegetal și animal. De asemenea, de anul asta vom încerca să lăsăm în vie oii “dresate” de noi să mănânce doar iarba.

Vinul

Ideea este ca 80-90% dintr-un vin se face cu struguri. Restul e doar experiență și bucataria internă.
Deci, lucrăm cât mai mult în vie să culegem struguri foarte sănătoși și copți cum trebuie (echilibru acid/zahar, arome, culoare/taninuri pentru roșu). Pentru a reuși, trebuie să cunoști foarte bine terroir-ul tau și cum funcționează (solul, soiul, portaltoiul, climatul). Daca îl știi bine, te poți adapta și lucra în așa fel să obții strugurii doriți : iarba/deșerbat, tăiat, îngrășăminte-toate aceste elemente pot fi corect balansate.
Aici, via e plantata din 2005, eu lucrez din 2007, asta înseamnă că mai avem de învățat.
După ce am cules, eu încerc să intervin cât mai puțin, mai ales când e vorba de stabilizarea vinului.
De asemenea, încerc, mai ales la alb, să fac un vin cât mai “solid” să reziste la transport, la caldură, la timp, astfel încât aromele lui și culoarea să nu fie alterate. Pentru asta, fac un elevaj pe drojdie care crește rezistența vinului.
La rosu premium, pentru a avea un nas complex, facem un elevaj în butoaie la un an. După acest elevaj, este îmbuteliat dar păstrăm sticlele încă un an de zile la noi, pentru a evolua încet și în condiții bune.

Navigând după terroir: S.E.R.V.E (2)

Podgoria Cogealac

Cealaltă locație de unde recoltăm struguri, se află în Dobrogea, la 40 de km din Ovidiu spre Tulcea, în localitatea Cogealac. Aici avem o suprafață compactă de 56 de ha, cu Sauvignon Blanc, Riesling, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon și Fetească Neagră. Prima plantație a fost făcută în 2003.
Este o zonă diferită de Dealu Mare și e normal, ținând cont că în această zonă avem influențe de la Marea Neagră și lacul Sinoe, distanța până la acesta fiind de 10 km. Plecarea în vegetație se face mai târziu cu 7-10 zile, iar peste vară, vântul și briza mării face mai suportabilă arșița pentru viță.

Altitudinea aici este de 40 m și vorbim de pante sub 5%. Solul este de tip cernoziom slab levigat, apa freatică este la adâncime mare. Vântul care suflă în mod regulat (zona începe să fie populată cu generatoare eoliene de energie) precum și o repartizare neuniformă a precipitațiilor, face ca aici să fie necesară uneori intervenția cu apă în vegetație. De aceea avem toată suprafața irigabilă.
Alimentarea solului cu substanțe nutritive este bună dar faptul ca nu este suficientă apă face ca plantele să se dezvolte greu. Dacă vom merge aici în iulie într-un an normal, vom vedea că nu este prea multă vegetație în afară de zonele irigate. Vița având sistemul radicular bine dezvoltat suportă mai ușor acest deficit, însă sunt ani când irigarea devine necesară.
Condițiile zonei sunt foarte favorabile pentru Sauvignon Blanc și Cabernet Sauvignon, soiuri ce au ponderea cea mai mare și care se exprimă cel mai bine. Producțiile pot urca uneori peste limitele dorite și de aceea e nevoie de o normare la pârgă.
Plantarea e făcută la distanțe de 2.2 m între rânduri cu orientare nord –sud, astfel vița este toată ziua în soare.
Culesul se face manual și aici, în cutii de 250 kg și este organizat ca să înceapă devreme –ora 6- astfel încât cel târziu la ora 11, camionul frigorific să plece spre Crama din Ceptura iar strugurii care ajung la o temperatură scăzută să fie prelucrați tot în ziua respectivă.
Nu cred că am reușit să cuprindem chiar toți factorii care pot influența calitatea strugurilor într-un an. Sunt multe situații care se ivesc și trebuie să fii atent și pregătit să le rezolvi. De asemenea, nici un an nu seamănă cu altul și deci nu e o rețetă strictă.

Navigând după terroir: S.E.R.V.E (1)

Despre SERVE se știe că este una dintre primele(dacă nu prima) companii private din domeniul viticol din România. Istoricul acestei Crame precum și alte informații utile le puteți pe elegantul site al celor de la SERVE.
Vom începe cu prezentarea unor borne din activitatea Cramei și apoi vom continua cu elementele de terroir în două postări, câte una pentru fiecare dintre cele două podgorii: Ceptura și Cogeleac. Informațiile sunt furnizate de domnii Rotărescu și Săvulescu, cărora le mulțumesc.
În 1994 SERVE a lansat pe piață prima gamă de vinuri a unei companii private din România respectiv gama Vinul Cavalerului; în 1996 fost lansat primul roze sec din România în gama Vinul Cavalerului; 2001 fost anul lansării primul Cuvee din România – respectiv Cuvee Charlotte an de recolta 1999; în 2005 la solicitarea restaurantelor de a avea în meniuri vinuri care nu se găsesc în mod uzual în rețele a fost lansată gama Terra Romana – special pentru HORECA.

Podgoria Ceptura

Din punctul nostru de vedere a discuta de terroir înseamnă a discuta despre totalitatea factorilor care contribuie la obținerea calității unui strugure și apoi a unui vin, incluzând aici și factorul uman.
Vom detalia acești factori și vom începe cu condițiile pedo-climatice.
S.E.R.V.E. deține două podgorii: una în Dealu Mare și una în Babadag. Ne vom referi pe rând la fiecare.
În Dealu Mare, mai exact în Ceptura-care este situată chiar în mijlocul podgoriei- avem acum 56 ha plantate, din total 100 ha pe care le deținem. Ca soiuri avem/cultivăm Riesling, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot noir, Merlot, Fetească Neagră ,Cabernet Sauvignon.
Cu excepția a 5 ha cu Fetească Neagră, viile sunt în mare parte plantate de noi începând cu 1999. Pentru că nu sunt toate în aceeași zonă, nu se poate vorbi unitar de ele. Am acordat mare atenție calității plantelor, de aceea le-am produs noi, cu ochi importați în cazul soiurilor internaționale (clone verificate de noi ) sau recoltați din plantații atent urmărite în cazul soiurilor locale, altoiți pe portaltoiul so4 care în condițiile de aici dă rezultate foarte bune.
În principiu, terenurile pe care noi am plantat în Dealu Mare, au soluri de tip brun roșcat cu incluziuni calcaroase, mai erodate în treimea superioară a versantului și uneori aluvionare în treimea inferioară. Pânza freatică este situată la peste 20 m adâncime. Aprovizionarea cu Fosfor și Potasiu este bună și foarte bună, cea cu Azot este deficitară pe unele parcele, dar foarte importantă este prezența calcarului și a fierului care sunt factori de calitate pentru soiuri ca Feteasca Neagră, Merlot sau Cabernet.
Altitudinea aici este de 110 m la baza versanților și ajunge până la 350m. Cu cât urcăm în altitudine pe versant, potențialul de calitate crește, rădăcinile unei vițe mature ajung și la 18 metri adâncime aici (fapt observat în cazul unei alunecări de teren),deci volumul de sol explorat este mare.
În Dealu Mare avem plantate și soiuri albe, însă pentru acestea am ales terenurile cu expoziție nord –estică sau nord-vestică, pentru a feri strugurii de soarele din august sau terenuri de la baza versantului, unde avem mai multă apă .

Sistemul de susținere și tăierile s-au adaptat pentru a asigura aerisirea strugurilor și pentru a avea probleme mai mici cu bolile. Asta a facut ca în 2010-un an special-să obținem Sauvignon Blanc cu o aciditate mai bună cu 1 gr/litru decât un alt Sauvignon Blanc identic (clonă,vârstă, întreținere), cultivat în plin soare.
La fel pentru Pinot Noir- un soi care suportă greu căldurile din august, am ales terenuri cu expoziție estică sau terenuri la o altitudine mai mare.
Pentru Feteasca Neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon s-au preferat parcele în plin soare, în partea superioară a versantului.
Un alt aspect deloc de neglijat este că noi am plantat mai mult de jumatate din suprafață pe teren terasat, ceea ce mărește costurile de exploatare dar garantează o calitate superioară datorită expunerii mai bune, a aerisirii dar și explorării de către viță a unui volum de sol mai mare (solul fiind mai sărac).
În zonă, temperaturile minime din iarnă, pot coborî uneori sub – 18 grade Celsius ceea ce poate creea probleme la vița cultivată la baza pantei, asa cum s-a întâmplat în 2010. Noi nu am avut probleme importante pentru că avem plantațiile mai sus și nu au suferit.
Dotările mecanice pe care le avem precum și echipa ne permit să controlăm la maxim tot ce se poate controla în vie cu scopul obținerii de maxim de calitate.

Echipa pe care am format-o în timp și pe care am reușit să o păstrăm este formată din oameni competenți, cu experiență și pasiune și reușesc să acopere volumul de lucrări de la tăierea în uscat, la recoltat. În felul acesta avem asigurată calitatea lucrărilor și în final a strugurilor. Recoltarea se face manual, în cutii de 250 kg sau de 13 kg și strugurii ajung în cramă în maxim 2 ore unde sunt prelucrați sau stocați pentru un timp scurt în containere frigorifice.

Navigând după terroir:Domeniile Dealu Mare Urlați (2)

Continuăm cu prezentarea vinurilor premium ale Domeniilor Urlați și anume gama Paganus ( Fetească Neagră și Cabernet Sauvignon) și cupajul Incantation. Ca și la postul precedent, informațiile și cuvintele sunt furnizate de Rareș Marinescu.

Gama Paganus

În martie 2010, odată cu relansarea firmei, s-a luat decizia unor schimbări radicale în sensul orientării către calitate. Prima operațiune care a fost facută a fost identificarea loturilor de vin existente în Cramă.
Au fost găsite două loturi de 10.000 litri din recolta 2007, unul de Cabernet și celălalt de Fetească Neagră. Ambele loturi erau extraordinare din punct de vedere calitativ.
În special la Fetească Neagră a fost o ambiție și în același timp o curiozitate personală. Aveam pentru prima oară ocazia, de când lucrez în domeniul vinurilor, sa fac o Fetească Neagră 100%, fără Merlot sau alte adaosuri. Eram extrem de curios să văd dacă într-adevar Feteasca Neagră nu are tipicitate de soi, așa cum a concluzionat presa de vin independentă. Rezultatul a fost că Feteasca Neagră Paganus corespunde perfect descrierilor din manual, iar concluzia este că descrierea din manual este corectă, singurul lucru care face ca diversele vinuri care se numesc Fetească Neagră să nu corespundă cu descrierea clasică, este cupajarea cu alte soiuri, și probabil este o cupajare în care Feteasca Neagră nu mai este majoritară.
O alta concluzie personală este aceea că acest obicei de a face Fetească Neagră în special din Merlot este justificat de faptul că Fetească Neagră pură nu este foarte comercială pentru gusturile consumatorului care se află la început pe scara ascendentă a cunoștintelor despre vin.
A fost utilizată o chipsuire foarte discretă a vinurilor, pentru a potența complexul aromatic și a aduce un plus de echilibru între alcool, aciditate și corpul vinului.

Conceptul Paganus a fost rezultatul încercărilor de a găsi un nume care să exprime cât mai bine cele două vinuri care erau foarte puternice, intruzive, neîmblânzite . . .

Incantation

Tot în martie 2010, în același context de mai sus, au fost achiziționate pentru prima dată în istoria firmei, baricuri, în care am pus, pentru a experimenta, diferite vinuri cu caracteristici excepționale din recolta 2008. Am folosit baricuri prăjite mediu și mediu +, și le-am încărcat cu Fetească Neagră, Merlot și Cabernet Sauvignon.
Am evaluat rezultatele periodic, iar în Octombrie 2010 am decis să scoatem vinurile din baricuri.
Baricurile fiind la prima utilizare vinurile trăseseră deja suficient și nu se justifică sa le lasam mai mult.
Conceptul Incantation era finalizat de mult, de aceea am încercat să vând acest concept către Carl Reh Winery pe vremea când lucram la ei ca Director General, dar D-na Rodica Capatina, administratorul firmei avea o altă viziune asupra imaginii produselor de la Crama Oprișor ,optând pentru conceptele din gamele Călauza, Jderul, Erotikon, care au fost considerate de domnia sa mai bune pentru publicul consumator de vin.
Spre diferență de Paganus, unde numele vinului a fost căutat astfel încât să se potrivească cu vinul, la Incantation am căutat să asamblăm un vin care să se potrivească cu conceptul Incantation, adică un vin sublim, ca o invocație spirituală, un vin suprem, memorabil, care interacționează cu cel care îl consumă spre a înălța natura umană la nivel spiritual.
Am gasit două formule de cupaj, una care avea ca rezultat un vin foarte bun, și din care ar fi ieșit 5500 de sticle, și a 2-a care avea ca rezultat un vin excepțional, dar o cantiatate de 2000 sticle.
Am ales opțiunea a doua, folosind în majoritate Fetească Neagră, apoi Merlot și Cabernet.
Consider că Incantation își va exprima cu adevărat potențialul la sfârșitul anului 2011 (la 14 luni după îmbuteliere) și că el va crește în continuare cel puțin 5 ani în sticlă, dacă este păstrat corespunzător.

Restul vinurilor din baricuri au fost folosite pentru a ridica nivelul vinurilor nostre din Gama pemium pentru Hypermarket, Romanian Wine – Urlați, și pentru producerea unui nou cupaj mai accesibil ca preț, un cupaj care va fi lansat în următoarea lună ca vin dedicat HoReca.